‍
Deshidratarea reprezintă pierderea de apă din organism, mai mult decât primește, din diferite motive.

Aceasta poate apărea pe fondul unei simptomatologii trenante sau boli deja existente (de exemplu diaree, vărsături, stări febrile, arsuri, urinări excesive, peritonită, diferite patologii renale) sau datorită temperaturilor ridicate din zilele toride. Organismul uman este compus din aproximativ 60- 65% apă, aceasta fiind distribuită în egală măsură în celule și țesuturi. La naștere avem 70% apă, iar la bătrânețe doar 50%. Femeile au mai puțină apă în corp decât bărbații.
‍

Deshidratarea poate constitui o urgență medicală, iar gravitatea acesteia poate fi apreciată în funcție de volumul de lichide pierdut de către organism. Cum recunoaștem deshidratarea? Simțiți gura uscată, aveți dureri de cap, senzația de oboseală, amețeli, urina închisă la culoare (concentrată – a se face diferența cu urina de culoare maro specifică patologiei hepatice și pancreatice) sau absența urinii (anurie), pliu cutanat persistent (la vârstnici), bătăi accelerate ale inimii (tahicardie), crampe musculare etc.

‍

Simtomele deshidratării pot fi resimțite de către organism în funcție de cât de mari sunt pierderile de lichide. În cazuri grave de deshidratare, pacientul poate resimți stări de confuzie, obnubilare, albăstrirea buzelor, puls și respirație accelerată. Este foarte important să recunoaștem o deshidratare și să solicităm ajutorul unui medic pentru  reechilibrarea hidro-electrolitică.
‍

Ce trebuie să facem în cazul unei deshidratări ușoare? Cel mai comun caz de deshidratare este reprezentat de stările de diaree și vărsături. În acest caz, trebuie să ne rehidratăm organismul. Trebuie să înțelegem faptul că, pe lângă apă, organismul pierde și săruri și minerale importante. Astfel, trebuie să redresăm rapid aceste două minusuri. Putem să consumăm apă, sucuri, ceaiuri usor îndulcite, aprox 1 L, băute încet. Și să mâncăm ceva sărat. Dacă nu vă simțiți mai bine, discutați cât mai repede cu medicul dumneavoastră.

‍